FANDOM


Astăzi vreau să discut, pe scurt, despre natura homosexualităţii atât ca alegere, cât şi ca trăsătură. Înainte de a aprofunda acest delicat subiect, aş dori să menţionez faptul că odată eram şi eu homofob sau, cel puţin dezaprobam cu tărie actul homosexual şi mă opuneam matrimoniului între homosexuali. Mi se pare cam dificil, acum, să îmi dau seama când am început să înţeleg mai bine această categorie oprimată de către societatea modernă şi să descopăr în ce mod această poziţie a început să aibă sens pentru mine.

Atitudinea mea nu a fost, totuşi, mereu aceeaşi, chiar dacă schimbarea percepţiei ere mereu pozitivă, deoarece au fost numeroşi factori care au contribuit la, hai să-i zicem, convertirea mea în ceea ce priveşte acest subiect, însă a existat o declaraţie primară care a declanşat etapele finale ale conversiei, şi simt că trebuie să dau credit acolo unde acesta este meritat. Îl ascultam, cu ceva vreme în urmă, pe Russell Glaser, în cadrul transmisiei The Atheist Experience, care spunea că: “ Nu există nici un motiv secular de a se opune căsătoriilor gay”. Şi, într-adevăr, după un lung moment de analizare a acestei declaraţii la nivel mental, mi-am dat seama că are dreptate. De dragul onestităţii şi coerenţei am fost nevoit să îmi schimb atitudinea.

Am auzit cu toţii, de multe ori, dezbaterea asupra homosexualităţii: alegere sau caracteristică. De fiecare dată când simt că problema a fost rezolvată, şi că nu mai reprezintă motiv pentru ulterioare dezbateri, reapare din nou!!! Deci, care este? Sunt surprins că problema este atât de dezbătută, de vreme ce răspunsul este uimitor de clar: ambele!

Sunt 7 miliarde de oameni pe această planetă, iar sexualitatea este un lucru complex. Să presupui că ceva atât de complex precum orientarea sexuală internă, exprimarea sexuală externă şi felul în care acestea interacţionează, poate fi comparat cu două linii paralele este, cred, ignorant.

Punând homosexualitatea pe un grafic, orice persoană onestă îşi poate face o evaluare de sine, verificând, în acest mod, noţiunea. Există puţini oameni, pe această lume, care sunt absolut gay sau absolut hetero. Dictonul modern o zice bine: fiecare e un pic gay. De fapt, dacă istoria si experienţa pot fi consideraţi profesori de încredere, putem vedea clar faptul că liniile orientării si expresiei sexuale încep să se estompeze în condiţii de război, călătorii lungi, închisoare, tabere de vară şi în toate şcolile de fete sau băieţi în care are loc izolarea sexelor pentru perioade lungi de timp.

Vreau să fac o distincţie între orientarea sexuală, exprimarea sexuală şi rolul pe care alegerea il joacă în ambele contexte.

1. Orientarea ca trăsătură: E uşor de susţinut acest punct. Puterea noastră de a controla de ce anume suntem atraşi este limitată la non-existent. Fie că vorbim despre alimentaţie, artă, muzică sau potenţiali parteneri sexuali, gusturile nu se discută. Putem numi aceste lucruri, aceste proprietăţi înăscute, (un fel de) trăsături. În ceea ce priveşte aceste proprietăţi, un individ are prea puţin de ales. A spune că un barbat alege să fie atras de un alt bărbat nu este mai puţin rezonabil decât exprimarea preferinţei unui anumit gen musical. Nu alegi, eşti predispus, îţi place ACEL lucru. BASTA!

2. Orientarea ca alegere: Accept faptul că există alegere implicată în orientare, dar numai într-un anumit sens. Putem vorbi despre un gust dobândit, însă gustul se poate schimba în timp. Aş fi în stare să dezvolt o plăcere pentru gustul de ceapă şi să renunţ la muzica rock a anilor 80-90 dând suficient timp şi disciplină; şi acelaşi lucru poate fi spus despre orientarea homosexuală. Pot exista momente când ne dorim ca o persoană să sufere un proces dificil si nesigur de reorientare a gusturilor astfel încât acestea să fie asemănătoare cu ale noastre, dar, cu siguranţă, nu putem pretinde aşa ceva, de vreme ce, chestiunile de gust rareori ne poate provoca ceva rău. Nu există nici un motiv să judeci pe nimeni pe baza legumelor din sandwich, muzica din iPOD sau sexul partenerului.

3. Expresia ca alegere: expresia sexuală este modalitatea în care homosexualitatea poate fi, în mod clar, clasificată ca o alegere. De cine suntem atraşi NU este o chestiune de alegere, însă persoana căreia vrem să îi facem curte este, cu siguranţă, o chestiune de alegere. Este total posibil ca o persoană atrasă de acelaşi sex să îşi exprime sexualitatea într-un mod heteresexual. Aş dori, totuşi, să subliniez faptul că, dacă nu poţi să faci curte unei persoane de care eşti atrasă, scopul curtării este, mai degrabă, subminat, nu-i aşa?


Deci, homosexualitatea este o alegere sau o trăsătură? Sunt ambele. Nu putem alege de cine suntem atraşi, dar putem alege modul în care ne exprimăm atracţia noastră. Cred că este, însă, important să subliniez că indiferent dacă homosexualitatea este o alegere sau o trăsătură, este irelevant şi serveşte doar să distragă atenţia de la adevăratele întrebări. Adevăratele întrebări, în ceea ce priveşte homosexualitatea şi căsătoriile între homosexuali sunt: Este aceasta un lucru rău? Avem motive să limităm dorinţa acestei minorităti de a se exprima? Există, cu adevărat, argumentarea seculară impotriva homosexualităţii?

Sursa: AteuBinecuvântat.Wordpress.com

Vezi şi Edit

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki